Cum combinam corect alimentele? Asocieri destepte si sanatoase
Analizand fiziologia digestiei rezulta ca un factor important pentru o prelucrare optima a alimentelor este reprezentat de modul in care asociem categoriile de alimente, in functie de compozitia lor in nutrienti, proteine, grasimi, glucide, aciditate s.a. Alimentele si asocierea lor prezinta anumite caracteristici de compatibilitate, care, daca nu sunt respectate, determina in final o digestie lunga si dificila, cu fermentatii si generare de compusi toxici, balonare abdominala, constipatie, diaree, arsuri, malabsorbtie, malnutritie, maladii diverse acute sau cronice.
Datorita inaltei specificitati a enzimelor digestive, fiecare aliment este digerat cu viteze diferite si in mod diferit. Asociind gresit alimentele incompatibile riscam blocarea digestiei, cu toate consecintele ei negative asupra sanatatii.
Stomacul omului nu poate prelucra mai mult de o mancare concentrata odata. Orice aliment care nu este fruct sau leguma cruda este mancare concentrata. Pentru a avea o digestie corecta trebuie sa consumam un singur tip de mancare concentrata la o masa. Spre deosebire de alimentele de origine animala, legumele se digera in orice fel de sucuri acide sau alcaline.
Ca urmare, o sa va exemplific mai jos cateva asocieri bune de alimente, care pot asigura o digestie usoara si o biodisponibilitate crescuta a nutrientilor.
ASOCIEREA LEGUMINOASELOR
Sunt bogate in proteine vegetale, uneori cu digestie mai dificila, continand in acelasi timp si glucide complexe (amidon). Consumate singure se digera usor, constituind o masa proteica valoroasa.
| Leguminoase | Asocieri bune | Asocieri incorecte | Asocieri neutre |
| Soia, fasole boabe, mazare boabe, naut, linte, bob, cafelute. | Orez, paste glutenice, paine, leguminoase, andive, ciuperci, fenicul, salata verde, vinete, varza, dovlecei, castraveti, brocoli, anghinare, fasole pastai, telina frunze. | Lapte, zahar, miere, fructe. | Mamaliga, cartofi, carne slaba, carne grasa, ulei de masline, slanina, unt, untura, masline, kaizer. |
ASOCIEREA GRASIMILOR
Grasimile (lipidele) raman cel mai mult timp in stomac, incetinind peristaltismul acestuia. Se combina bine cu verdeturile bogate cu saruri minerale, care stimuleaza hidroliza (fragmentarea) grasimilor usurand absorbtia acestora in intestin.
| Grasimi | Asocieri bune | Asocieri incorecte | Asocieri neutre |
| Slanina, smantana, unt, untura, uleiuri vegetale, maioneza. | Anghinare, andive, ciuperci, brocoli, ridichi, salata verde, vaza, vinete, fasole pastai, conopida, telina, ceapa, dovleac, morcov, praz, nap, sfecla, spanac, sparanghel, usturoi, varza murata, varza de Bruxelles, castraveciori murati. | Lapte, fructe. | Paine, paste glutenice, leguminoase, carne slaba si grasa, cartofi, mamaliga, pizza, cozonac. |
ASOCIEREA PROTEINELOR DE ORIGINE ANIMALA
Proteinele de diverse naturi nu se vor asocia la aceeasi masa: carne, leguminoase, lactate, oua.
| Proteine slabe | Asocieri bune | Asocieri incorecte | Asocieri neutre |
| Batal slab, manzat, vitel, fazan, caprioara, pui, curcan, iepure, strut, albus de ou, branzeturi slabe, urda, pesti, fructe de mare, lapte. | Fasole pastai, varza, vinete, ciuperci, andive, fenicul, anghinare, brocoli, castraveti, dovlecei, ridichi, salata verde, telina de petrol, ananas crud, capsune, guava, kiwi, gutui, prune, rodii. | Lapte, paste cu gluten, paine, pesmet, pizza, orez, amidon, cartofi, castane, mamaliga, corn flakes, fulgi de ovaZ, grisine, mazare boabe, fasole boabe, soia, naut, bob. | Smantana, slanina, ulei de masline, unt, untura. |
| Proteine grase | Asocieri bune | Asocieri incorecte | Asocieri neutre |
| Creier de vita, porc, galbenus de ou, gaina, porc, curcan (aripi si pulpa), gasca, limba de porc si vita, vita, anghila, bastonase de peste, carnasi, mezeluri, rata, conserve de carne, pate de ficat, branzeturi grase. | Andive, anghinare, ciuperci, conopida, dovlecei, vinete, fasole pastai, fenicul, salata verde, varza, ridichi, spanac, sparanghel, castraveciori murati sau in otet, nap, sfecla rosie, telina radacina, varza de Bruxelles, dovleac, morcov, praz, usturoi, brocoli, ardei gras, spanac, urzici. | Grepfruit, lamaie, pasta de tomate, portocale, miere, zaharuri industriale, pepene galben, lapte, stafide, inchetata, marmelade. | Fasole boabe, soia, mazare boabe, naut, bob, linte, orez, paine, cartofi, mamaliga, paste glutenice, porumb dulce. |
Combinatii extrem de nocive sunt cele care asociaza amidonoasele (fainuri, cartofi) cu zaharurile rafinate, sarea si grasimile ca in: chips, snack, patiserie, cofetarie, paneuri, fast-fiood, junck-food, coapte sau prajite.
LAPTELE
Laptele este un aliment greu de asociat cu alte alimente, cu exceptia tolerata lapte-paine. Se recomanda ca laptele sa fie consumat ca atare si nu mai mult de o jumatate de litru pe zi.
| Lapte | Asocieri bune | Asocieri incorecte | Asocieri neutre |
| Lapte, apa | Fructe, zahar, glucoza, fructoza, sirop de porumb, cereale de mic dejun, fulgi de porumb, leguminoase, cereale, verdeturi, sare, amidon (puding), amidonoase, carne, grasimi. | Paine – tolerat. |
Recomandare generala:
- Alimentele naturale integrale, in stare proaspata sau, dupa caz, pregatite prin metode adecvate, consumate in asocieri bune, usureaza digestia si absorbtia nutrientilor, cu beneficii pentru sanatate si calitatea vietii.
- Alimentele compozite, sofisticate, cuprinzand materii prime naturale, dar rafinate, aditivi de sinteza, grasimi artificiale si saturate (de origine animala), asociate incorect si nenatural, sunt extrem de greu de digerat si asimilat, produc tulburari ale metabolismului, determina supraponderalitate, obezitate-sindrom metabolic urmat de tot cortegiul sau morbid de maladii cronice, asa-zise ale „civilizatiei moderne”. Gastronomia fara cunostinte de nutritie, inseamna imbolnavire.
- Consumul de alimente naturale, in asociatii corecte, sub forma de mancaruri simple, in cantitati rezonabile, intr-o dieta echilibrata si diversificata, cu alternanta perioadelor saptamanale de excludere a grasimilor si proteinelor animale, are efecte pozitive puternice asupra nivelului de energie fizica si mentala. Postul saptamanal, miercurea si vinerea este o modalitate de a realiza o restrictie calorica benefica, avand efecte de marire a longevitatii. Luarea meselor la timpul potrivit (in nici un caz nu se va sari peste micul dejun) si in numar de minimum trei pe zi, cu abtinerea de la servirea mesei cu 2 – 3 ore inainte de culcare si activitate fizica moderata, potenteaza si mai mult efectele sanogene ale hranei.