Un nou studiu ar putea explica de ce oamenii care nu au boala celiaca sau alergie la grau pot experimenta totusi o varietate de simptome gastrointestinale si extra-intestinale dupa ingerarea graului si a cerealelor conexe. Rezultatele sugereaza ca aceste persoane au o bariera intestinala slabita, ceea ce duce la o reactie imuna inflamatorie la nivelul organismului.

Rezultatele studiului, care a fost condus de cercetatorii de la Centrul Medical din cadrul Universitatii Columbia (CUMC), au fost raportate in ziarul Gut.

”Studiul nostru arata ca simptomele raportate de catre persoanele cu aceasta problema nu sunt imaginate, asa cum au sugerat unii oameni”, a declarat co-autorul studiului, Peter H. Green, Medic, sotii Phyllis si Ivan Seidenberg, Profesor de Medicina la CUMC si director al Centrului de Boala Celiaca. “Acest fapt demonstreaza ca exista o baza biologica pentru aceste simptome la un numar semnificativ dintre acesti pacienti”

Boala celiaca este o tulburare autoimuna, in care sistemul imunitar ataca din greseala mucoasa intestinului subtire, dupa ce cineva care este susceptibil genetic pentru aceasta tulburare, ingera gluten din grau, secara sau orz. Aceasta conduce la o serie de simptome gastrointestinale, inclusiv dureri abdominale, diaree si balonare.

Cercetatorii au depus eforturi pentru a stabili de ce unii oameni, carora le lipseste sangele caracteristic, tesutul, sau markerii genetici ai bolii celiace, experimenteaza simptome gastrointestinale asemanatoare bolii celiace, precum si anumite simptome extra-intestinale, cum ar fi oboseala, dificultati cognitive, sau tulburari ale starii de spirit, dupa ingerarea de alimente care contin grau, secara sau orz. O explicatie pentru aceasta afectiune, cunoscuta sub numele de sensibilitate non-celiaca la gluten sau grau (NCWS), este ca expunerea la boabele daunatoare declanseaza intr-un fel activarea acuta sistemica imuna, mai usor decat o reactie intestinala imuna localizata in mod strict. Din moment ce nu exista markeri biologici pentru NCWS, cifrele exacte pentru prevalenta sa nu sunt disponibile, dar se estimeaza ca afecteaza aproximativ 1% din populatie, sau 3 milioane de americani, avand aproximativ aceeasi prevalenta ca boala celiaca.

Intr-un nou studiu, echipa CUMC a examinat 80 de persoane cu NCWS, 40 de persoane cu boala celiaca, si 40 de persoane martor sanatoase. In ciuda daunelor intestinale extinse asociate cu boala celiaca, markerii de sange de activare imuna sistemica innascuta nu au fost la un nivel ridicat in grupul cu boala celiaca. Acest lucru sugereaza ca reactia imuna intestinala la pacientii cu boala celiaca este capabila sa neutralizeze microbii sau componentele microbiene care pot trece prin bariera intestinala deteriorata, prevenind astfel o reactie inflamatorie sistemica impotriva moleculelor imunostimulatoare.

Grupul NCWS a fost semnificativ diferit. Ei nu au prezentat celulele T citotoxice intestinale observate la pacientii cu boala celiaca, dar au prezentat un marker de leziuni celulare intestinale care s-a corelat cu markerii serologici ai activarii imune acute sistemice. Rezultatele sugereaza faptul ca activarea imuna sistemica identificata in NCWS este legata de translocarea crescuta a componentelor microbiene si dietetice din intestin in circulatie, in parte din cauza deteriorarii celulelor intestinale si slabirea barierei intestinale.

”Un model de activare imuna sistemica ar fi in concordanta cu debutul in general rapid al simptomelor raportate la persoanele cu sensibilitate non-celiaca la grau”, a declarat liderul de studiu Armin Alaedini, Profesor Dr., asistent universitar in medicina la CUMC. El detine de asemenea o functie la Institutul din Columbia privind Nutritia Umana si este un membru al Centrului de Boala Celiaca.

Cei de la NCWS, care au urmat un regim alimentar din care s-au exclus graul si cerealele conexe, timp de sase luni, au putut sa isi normalizeze nivelul de activare imuna si a markerilor privind deteriorarea celulelor intestinale, au mai constatat cercetatorii. Aceste modificari au fost asociate cu o imbunatatire semnificativa atat a simptomelor intestinale cat si non-intestinale, asa cum sunt raportate in chestionarele detaliate.

Studiul a implicat o colaborare internationala intre cercetatorii de la CUMC si Universitatea din Bologna, Bologna, Italia. “Aceste rezultate schimba paradigma in recunoasterea si intelegerea noastra a sensibilitatii non-celiaca la grau si probabil va avea implicatii importante in ceea ce priveste diagnosticul si tratamentul”, a declarat co-autorul Umberto Volta, Medic, profesor de medicina interna la Universitatea din Bologna. “Avand in vedere numarul mare de persoane afectate de aceasta sensibilitate si impactul sau negativ semnificativ asupra sanatatii pacientilor, acesta reprezinta un domeniu important de cercetare ce merita mult mai multa atentie si finantare.”

In studiile viitoare ale NCWS, Dr. Alaedini si echipa sa planuiesc sa investigheze mecanismele responsabile pentru declansarea daunelor intestinale si trecerea de bariera epiteliala si pentru a caracteriza in continuare raspunsurile celulelor imunitare.

Sursa relatarii:

Postarea de mai sus este reeditata din materialele furnizate de  Centrul Medical al Universitatii din Columbia Nota: Continutul poate fi editat pentru stil si lungime.

https://www.sciencedaily.com/releases/2016/07/160726123632.htm

Pin It on Pinterest

Share This