Sursa foto: https://pixabay.com/en/aperitif-drink-glass-prosecco-wine-407102/

In Trieste, la inceputul secolului al XVI-lea, vinul local “Ribolla” a fost promovat ca fiind recrearea vinului Pucinian din Antichitate, amintit de Plinius cel Batran in “Istoria Naturala” (cea mai cunoscuta si singura pastrata opera a sa), si apreciat pentru calitatile sale medicinale de Livia Drusilla, sotia imparatului Augustus, considerat de aceasta ca fiind elixirul tineretii. Necesitatea de a distinge vinul Ribolla din Trieste de alte vinuri cu acelasi nume, produs in Gorizia si, la costuri mai mici in Histria, a condus, la sfarsitul secolului, la o schimbare de nume. Urmarind zona de productie din Antichitate, vinului ii era atribuita denumirea “castellum nobile vinum Pucinum”, dupa numele castelului de langa satul Prosecco.

Prima mentiune cunoscuta a numelui “Prosecco” este atribuita scriitorului englez Fynes Moryson, care, vizitand nordul Italiei in anul 1593, noteaza: “Histria este divizata in Forum Julii si Histria propriu-zisa. Aici se face vinul Pucinum, acum numit Prosecho, foarte admirat de Pliniu”. Acesta plaseaza Prosecco in topul celor mai renumite vinuri din Italia: “Acestea sunt cele mai renumite vinuri italienesti: Lacrima di Cristo, vinurile din zona Cinqueterre, Liguria: La vernazza si Muskadinul alb, in special cel din Montefiaschoni, Toscana: Cecubum si Falernum in Regatul Neapolelui si Prosecho in Histria “.

Metoda de vinificatie, cea care face cu adevarat diferenta la un Prosecco original, s-a raspandit mai intai in Gorizia, apoi, prin Venetia, in Dalmatia (sudul Croatiei de azi), Vicenza si Treviso. In anul 1754, numele Prosecco apare pentru prima data in cartea ”Il roccolo Ditirambo”, scrisa de Aureliano Acanti: “Si acum as dori sa-mi ud gura cu acel Prosecco cu al sau buchet de mere”, publicata la Venetia.

Pana in anii ‘60, vinul Prosecco era, de regula, dulceag, si abia se distingea de vinul “Asti”, un vin alb spumant produs in Piemont. De atunci, tehnicile de productie au fost imbunatatite, ducand la vinul sec de calitate superioara produs in zilele noastre. Potrivit unui articol din anul 2008, al celebrului ziar american “New York Times”, Prosecco a crescut brusc in popularitate in pietele de desfacere din afara Italiei, crescand in vanzari cu procente semnificative pe tot mapamondul inca din anul 1998, fiind ajutat in acelasi timp si de pretul sau relativ scazut. A fost introdus publicului larg pe piata americana in anul 2000 de “Mionetto”, unul dintre cei mai mari importatori de Prosecco din S.U.A., care, de asemenea, a raportat o tendinta incredibila de crestere in anul 2008. Consumul a escaladat necontenit in Marea Britanie, care a devenit la mijlocul anilor 2010 cea mai mare piata de export pentru Prosecco, importand un sfert din toata productia italiana.

Pana in anul 2008, Prosecco-ul vintage a fost protejat ca si DOC – Denominazione di origine controllata, in Italia, sub denumirile Prosecco di Conegliano -Valdobbiadene, Prosecco di Conegliano si Prosecco di Valdobbiadene. Din 2009, acesta a fost promovat la statutul de DOCG – Denominazione di Origine Controllata e Garantita. Pentru a-i proteja in continuare numele, o asociatie a cultivatorilor traditionali de Prosecco, a pledat in legislatia europeana pentru a obtine statutul de PDO – Protected designation of origin – pentru acest Prosecco din regiunea Nordica a Italiei. Incepand cu 1 ianuarie 2010, Prosecco este, in conformitate cu Ordinul Ministrului Italian al Agriculturii din 17 iulie 2009, nu doar numele unui soi de struguri (acum numit Glera), ci exclusiv o indicatie de natura geografica. Acest lucru a fost confirmat in reglementarea Uniunii Europene cu Nr. 1166/2009 din 30 noiembrie 2009.

Pin It on Pinterest

Share This